miercuri, 14 septembrie 2011

Legenda satului Clopotiva

   Dar am înțeles eu un lucru de la bătrîni.
   Zice că demult,cînd or fost oameni iobagi,domnii or chemat celetu(lumea pe care o ai la muncă) la mîncare cu clopotu,dintr-un turn și că d-aia i-o zis satului nost așă,Clopotiva.
   Da să știi că noi între noi nu spunem Clopotiva.Noi spunem Cocaceni,Latureni,Cioreni și Săcel.Cînd ne întreabă cineva:,,De unde ești, mă?,,noi spunem:,,Din Sacel,dinLatureni,din Cioreni:
;numa cînd ne întreabă cineva în depărtare,la Hațăg sau la Deva,spunem,,din Clopotiva,,.

Ion Conea,Clopotiva,un sat din Hațeg

duminică, 11 septembrie 2011

Legenda satului Novaci-Vaslui

   Un haiduc cu numele Baba Novac s-a așezat aici  din vechime într-o poieniță din codrul nerăzbătut ce se află în această localitate,unde a trăit multă vreme.Pe lîngă el s-au strîns mulți refugiați cari umblau pribegind prin țară de răul tătarilor.Și sub ocrotirea lui,formînd bordeie și tăinddu-se pădurea împrejurul bordeielor,după moarte lui,s-a format satul,dîndu-i-se numele în plural Novaci,urmași de a lui Novac.

Constantin Chiriță-Dicționar geografic al județului Fălciu

Legenda satului Oțeleni-Vaslui

    Vechimea satului e necunoscută.Se spune din bătrîni că satul ar fi înființat de Aga Migdale Oțel,unul din slujbașii lui Ștefan Vodă cel Mare,căruia pentru credința sa i-a donat acest loc pe care întemeind satul i-a rămas numele de Oțeleni.

Odobești- Bacău

   Odoabă a fost o căpetenie de oaste de-a lui Ștefan cel Mare,pe care domnul,în urma unei izbânzi faimoase,prin părțile unde se află astăzi satul Odobești din ținutul Bacăului,l-a răsplătit,zicîndu-i:
  -Privește,Odoabă,în preajma ta și vezi;cîte vei cuprinde cu ochii să fie ale tale și să le stăpînești!
  -Și Odoabă a pus stăpînire pe locul acela și așa s-a întemeiat de la dînsul Odobeștii,pe drumul ce merge de la Bacău la Bîrlad și la Vaslui,pe deasupra dealurilor din stînga Siretului.

Ion Creangă-1917

luni, 5 septembrie 2011

Legenda satului Vlădaia-Mehedinți

    Apoi spuneau bătrînii,că satul ăsta al nostru,Vlădaia cu moșia lui cu tot,își trage numele de la un domn al țării,care se chema Vlad Țepeș.
   Avea domnul acela aici,unde e primăria acu,avea o casă mare în care judeca vinovații și apoi  îi trăgea în țapă. Chiar azi se găsesc în pămînt,pe deal lîngă fîntînă,oseminte de-ale celor trași în țapă.
   Și poate,dacă atît în timpul lui Vlad Țepeș cît și mai încoa,nu s-ar fi întîmplat multe și crîncene războaie cari au șters totul,și azi s-ar găsi în ființă casa în care se judecau,cum și țapa cea înfiorătoare.

Constantin Rădulescu -Codin-Legende,tradiții și amintiri istorice
(povestită de Dinu Dumitru de 60 de ani,din Vlădaia-Mehedinți)

vineri, 26 august 2011

Legenda satului Gohor-Galați

   Iera un om anume Gogu. Și Gogu ăsta iera un om bătrîn. Și iera numai vreo șapte case,cînd s-o locuit într-o pădure acolo,tocmai pin Dealu Gohorului,cum vine pin Rîpa Gohorului.Și s-o locuit acolo cîțiva oamini.Și pe unul îl chema Gohor.Și dipă numele lui așa a rămas satul Gohor.I-o pus numele Gohor.Și Gohor a rămas.S-or născut,s-o-nmulțit lumea din tată-n fiu,din tată-n bătrîn și Gohor o rămas pînă în ziua de astăz.
   Astea lucruri toate le știu de la părinții mei,de la tatăl mieu.Săracii,ne povestea cînd ieram noi copii -io le țiu minte și- acuma-că dînșii prin locuințele lor cînd auzea că vin turcii îș lua sacul cu făină și ceaunu și să ducea în Valea lui Balt,în pădure,că turcii nu intrau în pădure și în iazurile cu stufărie.Și să băga-n pădure ș-apăi turcii numai de la margine,că le iera frică să intre în pădure că-i ataca românii,bătrînii care iera pe vremea aceea.Iera frică și îi atăca.Și stăteau cîte o săptămînă și mai bine pînă cînd aflau că au plecat turcii din sat.Ș-apoi veneau iar în sat,s-așezau la locurile lor,la casăle lor.Ș-așa iera fuga în bătrîni cînd iera iei,iera case puține în sat.

povestitor Chirvasuță Avacum

miercuri, 24 august 2011

Legenda satului Cîineni-Vîlcea

    Am avut o fată,o fată aci la școală.Și i-a-ntrebat tot așa să răspundă de unde a venit legenda satului Cîineni,Fata n-a știut,Și s-a dus la popa Mircea,A doua zi zice:
  - Să mă lăsaț că mîine vă povestesc.
   Și s-a dus la popa Mircea al satului Cîineni și l-a întrebat.Și i-a spus că satu Cîineni a devenit,de ce îi zice la satu Cîineni,Cîineni?
   Tot așa c-a fost unu,moș Ene,Ș-a avut,cu oile acelea,s-a avut cîini răi.Și a venit lumea,s-a așezat aciia.Și pentru asta i-a zis Cîineni.Așa le-a rămas numele de Cîineni,pentru cîinii ăia.

Povestitor S.I Cazacu,culegător Constantin Mohanu-Greblești-Vîlcea

    Cînd eram copil,povesteau bătrînii despre denumirea satului Cîineni,Și mi-aduc aminte ca acum,că unul spunea că această denumire vine de la cîinii unui cioban,Ene.Cîinii aceștia erau foarte răi.Iar trupele romane,cînd au înaintat pe Valea Oltului,pentru a cuceri Sarmisegetuza,trimeteau înainte cîte un grup de soldați care să recunoască terenu,să vadă pe unde trebuie să înainteze și ce primejdii îi așteaptă.Cînd se întorceau înapoi și anunțau restu armatei unde s-a întîmplat cutare eveniment sau pînă unde au fost ca să fie mai pe înțelesu tuturor,spuneau: ,,La cani Ene,cani Ene,,-pînă cînd s-a transformat în denumirea de Cîineni.

 Povestitor M.Cazacu.culegător Constantin Mohanu