Întîi și întîi s-au așezat căteva căsuțe în partea despre asfințit,pe unde-i biserica cea veche a Sfîntului Nicolai.Și astăzi sănt două case vechi în care se văd bîrnele de demult;la una este un copac întreg,cu rădăcină care ține loc de furcă.Vezi că toate locurile acestea erau păaduri.Oamenii tăaiau copacii de la deal,spre răsărit,iarăși erau 3-4 case;dar mai că nici nu știau de aceștialanți,de la asfințit,așa sălbăticiune și pădure deasă era pe aici!
Peste Sirețel era zice-se,un sat numit Voinești.Poate sunt de atunci 200 de ani.Turcii și tătarii umblau prin țară.Tocmai într-o zi de Paști au dat năvală și în acest sat.Cum era lumea la biserică,deodată a văzut cum vine către sat o herghelie de cai-vezi că turcii se puseră pe pîntece pe cai și nu se vedeau! Au tăiat,au ars,au stricat,ca după obiceiul lor.Pe preot l-au omorît în sfîntul altar.Biserica au dărîmat-o.Clopotele de la ea sînt- se spune -în Sirețel îngropate.Rămășițele din biserică se văd și acum;de-abia anul acesta s-a pus la arat peste tot locul unde a fost ea și cimitirul.Din Voinești,cîți au scăpat atunci cu zile,au fugit prin pădurea cea deasă de pe locurile unde astăzi este Bucecea.Mai trăiesc o mulțime cu numeleBarbă-Lată.
Cu vremea pădurea s-a tot tăiat,lumea s-a tot înmulțit,casele tot așa și,de unde pînă un de,trecînd pe șleah,de la ratoș,un turc și-a prăpădit bucceaua cu felurite lucruri ce avea și el aducîndu-le cine știe de unde.El tot întreba că unde-i bucceaua,bucceaua,Dar vorbea nu știu cum ,minunat,că lumea-l rîdea pentru bucceaua lui.Bucceaua nu și-a mai găsit-o.Satul însă s-a chemat Bucecea,în cinstea turcului.
Și astăzi e un tîrg ca toate tîrgurile noastre......
Comunicată de Titu Bogdănescu de la bunicul să de 90 de ani,rotar în Bucecea-Botoșani
